Be Joelle everyday!

Abonează-te la newsletter-ul Joelle Magazine:

BE JOELLE EVERYDAY! Your magazine. Your WORLD!

Jurnalul unei pofticioase – Dieta Oshawa: Ziua 4. Pregătiți ringul de box, că sosește Dorofteia

După ce în seara precedentă am crezut că voi ajunge să iau antidepresive până în ultima zi de dietă, ziua cu numărul 4 a adus cu sine ceva mai mult echilibru. Aparent.

Faptul că a ieșit în sfârșit soarele afară m-a ajutat să mă trezesc mult mai ușor.

Sper să nu mai fiu epuizată, Te rog, Doamne, Te rog.

Sper să nu mai fiu depresivă, Te rog, Doamne, Te rog.

Sper să nu-mi mai fie foame, Te rog, Doamne, Te rog. 

În timp ce mă pregăteam să plec, mă mai verificam din când în când:

„Nu plâng? Bun. Bun.”

Am mâncat un bol de grâu fiert și aia a fost. Bine că s-a mai potolit foamea puțin. 

Ziua cu numărul 4 m-a scăpat de starea de depresie. Însă m-a făcut irascibilă. Super.

„Să-ți aducă Moșu’ de Crăciun un cărbune!”

Combinația de irascibilitate + a fi în întârziere + trafic groaznic în zona centrală a orașului nu e una prea fericită.

Nu e una deloc fericită.

Partea haioasă e că nu mă pricep la înjurături. Iar șoferii care mă călcau pe creieri nu primeau insultele tipice pe care le primesc de la alții, gen “băga-mi-aș #@$%* și &^%$# și cu neamul %&*8& și cu %&*&$ de bou!”.

În cazul meu, până și insultele sunt poetice. Așa că “băga-mi-aș #@$%* și &^%$# și cu neamul %&*8& și cu %&*&$ de bou!” a devenit un fel de „Să fiu a naibii dacă înțeleg cum te pupă mama ta cu inteligența aia”, „Ai făcut școala de șoferi la Caracal”, „Mergi la oftalmolog dacă nu vezi banda” și „Să-ți aducă Moșu’ de Crăciun un cărbune!”.  Da, știu, înjur ca o băbuță energică. Virgină.

Am reușit să mă calmez când am ajuns la destinație și am parcat, liniștită în sfârșit că nu mai aud niciun claxon (nu suport claxonatul fără motiv, i-aș scalpa pe loc pe șoferii care claxonează la 0.0003 secunde după ce s-a făcut verde, de parcă toți avem cutii automate și nu mai trebuie să punem mașina în viteză când plecăm de la semafor).

Însă eram irascibilă în continuare. Mă îndreptam către clădirea unde trebuia să ajung, când îl aud pe paznic:

“Săru’ mâna.”

În mod normal aș fi zâmbit amabilă, aș fi răspuns la salut și aș fi întrebat despre ce este vorba.

Azi am răspuns doar:

„Mă duc în blocul acela.”

Iar în gândul meu era:

„Cu neamul tău cu tot, nu-mi spui tu mie săru’ mâna, mă oprești să mă întrebi unde merg, adică eu ce sunt, vreo hoață?! Arăt eu a hoață pentru tine? Lasă că-ți arăt eu ție hoață.”

Și am intrat într-un final.

Mi-am făcut treaba liniștită, iar apoi m-am îndreptat spre casă. De data asta, nu m-am mai enervat, pe de o parte pentru că mă luase super-foamea și, pe de altă parte, lâncezeam de atât de multă vreme în trafic, încât mă pleoștisem prea tare ca să mă mai enervez și să înjur iar cu „să-ți putrezească murăturile și usturoiul.”

Era genul acela de trafic în care, stând la un singur semafor, ai timp să faci o omletă, să-ți faci 546 de selfie-uri, să le editezi, să le pui pe Instagram și să le ștergi, să crești trei copii și să lași și moștenire câteva manuscrise.

Mă bucurasem că nu prea îmi mai este foame. Într-adevăr, nu îmi mai era ATÂT de foame, dar tot voiam să mănânc. Și am mâncat niște plăcintă cu orez și niște grâu fiert, după ce am fost casnică vreo oră, harnică și neobosită ca o furnicuță. Acum aveam energie, trebuia să profit de ea.

Încă mai simțeam amar în gură, dar nu chiar așa pregnant. Și buzele erau uscate, dar mai puțin decât în ziua precedentă.

Iar acneea a stagnat. N-au mai apărut alte coșuri, cele vechi s-au uscat. Super. Super.

Și am avut o poftă cruntă de cafea. CRUNTĂ. Dar doar poftă, fiindcă nu mă simțeam obosită. Mi-era dor de gustul acelui lichid miraculos și aromat al zeilor.

Am uitat să fac sport. Mult m-a ținut, o zi.

Lasă, că fac diseară.

Acel diseară cu sport, efort, transpirație și toate cele nu mai sosea, pentru că așteptam să vină meseriașii. Că doar o “inundasem” pe vecina de dedesubt în seara precedentă, nu?

Să nu se înțeleagă că am fost harnică și neobosită ca o furnicuță pentru că urma să vină meseriașii, nu. Așa sunt eu de fel. Zilnic spăl rufe și geamuri, dau cu mătura și mopul, iar la mine nu veți găsi vreodată o farfurie nespălată.

Da’ de unde, fix de-aia am făcut curat, că veneau meseriașii.

Care nu mai veneau odată.

Și se făcu frig în casă.

Hai să dăm drumul la căldură, că îngheț aici.

Hopa.

Hopa.

Nu pornește căldura.

Nu pornește centrala.

Hopa.

Hopa.

Nu am nici apă caldă.

Hopa.

Hopa.

Ce mă fac?

Păi ce să fac, sun la ultimul nene care a venit să-mi pornească centrala, cu două săptămâni în urmă (nenea care, de fapt, era un băiețaș de vreo 28 de ani, slăbuț cât un mamut, cu un tricou mulat pe el și care adia a transpirație).

“Nu putem veni, suntem cu toată echipa plecați la Mioveni.”

Of.

Sau e ura-ura?

Am început să caut într-o veselie pe internet numere de telefon de la oameni care ar putea veni să vadă ce mama și tatăl naibii se petrece cu centrala mea, care funcționa de dimineață, și de ce $#&%* nu am nici apă caldă.

Am găsit un nene, care spune că vine pe la 18:30 și că e la doi pași de mine, ajunge repede. Să-l mai sun la 18:00.

Meseriașul cu nr. 1 trebuia să vină la 17:00.

Era 18:00. Nu venise.

„Ajung în vreo 40 de minute.”

Super.

Sun la nenea centrală.

„Ajung în 40 de minute-o oră.”

„Bine. Bine. Înseamnă că scap de voi în același timp”, gândesc eu, „și-mi pot vedea de treabă în continuare.”

Ajunge meseriașul 1. Verifică izolația la mine, nu e nimic. Hai la vecina.

Nu e nimeni.

Nu răspunde.

Sună.

Nu răspunde.

Ce super e când vii degeaba.

Meseriașul 1 a plecat.

Se face ora 19:00.

19:30.

Meseriașul 2 nu vine.

Sun.

Vorbea ca și cum m-ar fi auzit pentru prima dată, deși era a treia oară când sunam.

„Bine, ajung în 10 minute.”

A ajuns aproape la ora 20:00.

A învârtit de un buton și mi-a cerut 100 de lei pentru asta.

Bine. Ia de aici banii și pleacă, du-te, lasă-mă, că te bat cu făcălețul până reciți tot „Luceafărul” pe fast forward.

Bine că măcar aveam căldură.

Iar mi-a venit să plâng.

IAR?!

"N-ai plâns toată ziua și plângi acum?!"

Am mâncat un bol de orez, să treacă supărarea.

Am stat de vorbă cu mama la telefon, și mi-a crescut tensiunea de nervi, pentru că mi-am amintit de niște lucruri care mă enervaseră cu câteva zile înainte, și, atunci când i-am povestit, m-am enervat din nou.

Am scris. M-am calmat.

Am scris iar. Am mâncat.

Am compus o melodie cap-coadă în vreo două ore, cu viteza unei mașini de scris. Iar mi-a venit să plâng un pic.

Dar doar un pic.

Lasă, lasă, că e mai bine. Deja nu mai am foamea aia cruntă, nici oboseala și nici acneea aia oribilă.

Aoleu, am uitat să fac sport. Iar.

Și e 1:30 noaptea.

Bine. Mâine dimineață fac sport SIGUR. Promit.

Am căzut din pat.

Foto: pexels.com, giphy.com, degraceplumbing.com 

1 /
    dietă, slăbire, cură de slăbire, regim de slăbit, dietă de slăbire, kilograme în plus, detoxifiere, dieta Oshawa, dieta macrobiotică dietă, slăbire, cură de slăbire, regim de slăbit, dietă de slăbire, kilograme în plus, detoxifiere, dieta Oshawa, dieta macrobiotică dietă, slăbire, cură de slăbire, regim de slăbit, dietă de slăbire, kilograme în plus, detoxifiere, dieta Oshawa, dieta macrobiotică dietă, slăbire, cură de slăbire, regim de slăbit, dietă de slăbire, kilograme în plus, detoxifiere, dieta Oshawa, dieta macrobiotică dietă, slăbire, cură de slăbire, regim de slăbit, dietă de slăbire, kilograme în plus, detoxifiere, dieta Oshawa, dieta macrobiotică dietă, slăbire, cură de slăbire, regim de slăbit, dietă de slăbire, kilograme în plus, detoxifiere, dieta Oshawa, dieta macrobiotică dietă, slăbire, cură de slăbire, regim de slăbit, dietă de slăbire, kilograme în plus, detoxifiere, dieta Oshawa, dieta macrobiotică dietă, slăbire, cură de slăbire, regim de slăbit, dietă de slăbire, kilograme în plus, detoxifiere, dieta Oshawa, dieta macrobiotică dietă, slăbire, cură de slăbire, regim de slăbit, dietă de slăbire, kilograme în plus, detoxifiere, dieta Oshawa, dieta macrobiotică dietă, slăbire, cură de slăbire, regim de slăbit, dietă de slăbire, kilograme în plus, detoxifiere, dieta Oshawa, dieta macrobiotică dietă, slăbire, cură de slăbire, regim de slăbit, dietă de slăbire, kilograme în plus, detoxifiere, dieta Oshawa, dieta macrobiotică

Ţi-a plăcut acest articol?

Fii alături de noi, dă LIKE paginii JoelleMagazine de Facebook!

Ce mănâncă un nutriționist într-o zi
Două lucruri importante de care trebuie să ții cont…