Be Joelle everyday!

Abonează-te la newsletter-ul Joelle Magazine:

BE JOELLE EVERYDAY! Your magazine. Your WORLD!

Dragobetele: sărbătoarea iubirii la români.

Astăzi este ziua lui Dragobete, numit şi Năvalnicul sau Logodnicul Păsărilor, fecior chipeş şi puternic care ne aduce dragostea în casă şi în suflet. Dragobetele, sărbătoarea iubirii la români, îşi are rădăcinile în tradiţiile dacice. Se crede că Dragobetele era un zeu al iubirii a cărui aniversare, pe 24 februarie, marca simbolic şi începutul primăverii, ziua când natura se trezeşte la viaţă. În ziua respectivă, semnalul era dat de păsările care nu migrau şi care se strângeau în stoluri, ciripeau, se împerecheau şi începeau să-şi construiască cuiburile. După modelul naturii, fetele şi băieţii se întâlneau să sărbătorească Dragobetele, pentru a rămâne îndrăgostiţi pe parcursul întregului an. Dacă timpul era favorabil, îmbrăcaţi de sărbătoare, fetele şi flăcăii se întâlneau în faţa bisericii şi plecau să caute flori de primăvară prin păduri şi lunci.

Etimologia cuvântului Dragobete.

Se presupune că numele de  Dragobete provine din limba slavă veche, de la "dragu biti", care înseamnă a fi drag. O altă teorie spune că numele de Dragobete provine din cuvintele dacice trago – tap şi bete - picioare.

La sfârşitul secolului al XIX-lea, pasionaţii de folclor au înregistrat şi alte denumiri pentru această sărbătoare şi anume: Ioan Dragobete; Dragostitele; Santion de primăvară; Cap de primăvară sau Cap de vară întâi, dar şi Dragomiru-Florea sau Granauru. În unele tradiţii este numit fiu al Babei Dochia, considerat zeul dragostei şi al bunei dispoziţii. În mitologia romană, era identificat cu zeul iubirii, Cupidon,  iar în mitologia greacă cu Eros, corespondentul acestuia.

Obiceiuri şi tradiţii:

  • În dimineaţa zilei de Dragobete, fetele şi femeile tinere strângeau zăpada proaspătă, o topeau şi se spălau cu apa astfel obţinută pe cap, crezând că vor avea părul şi tenul frumos.
  • În sudul României (mai precis în zona Mehedinţi), fata se întorcea în sat alergând, obicei numit "zburătorit", urmărită de câte un băiat căruia îi căzuse dragă. Dacă băiatul era iute de picior şi o ajungea, iar fata îl plăcea, îl săruta în văzul tuturor. Sărutul acesta semnifica logodna celor doi pentru un an sau chiar pentru mai mult, Dragobetele fiind un prilej pentru comunitate să afle ce nunţi se mai pregătesc pentru toamnă.
  • Tinerii, fete şi băieţi, se adunau într-una dintre casele din sat pentru a sărbători Dragobetele, fiind convinşi că, în felul acesta, vor fi îndrăgostiţi întregul an până la viitorul Dragobete. Această întâlnire se transforma într-o adevărată petrecere, cu mâncare şi băutură.

Dragobetele reprezintă unul dintre cele mai frumoase obiceiuri străvechi ale românilor.

Sărbătoarea de Dragobete a început să apună în a doua jumătate a secolului al XX-lea. După revoluţia din decembrie 1989, locul lui a fost luat treptat de către sărbătoarea de Sfântul Valentin, care a fost importată din lumea occidentală şi care este sărbătorită conştiincios, în fiecare an, pe 14 februarie, înainte de Dragobete.

Entitate magică asemănătoare lui Eros sau Cupidon, Dragobetele se diferenţiază de blajinitatea Sfântului Valentin din tradiţia catolică, fiind un bărbat chipeş şi neastâmpărat.

Cu toate că orice prilej pentru a sărbători cel mai frumos sentiment din lume, dragostea, este binevenit, de Dragobete, să nu uităm tradiţiile străvechi, să nu uităm să iubim româneşte!

Sursă foto: Joellemagazine.ro

Ţi-a plăcut acest articol?

Fii alături de noi, dă LIKE paginii JoelleMagazine de Facebook!

Mașina timpului: înapoi la liceu, pentru o prelegere…
21 septembrie: Să fim mai buni de Ziua Internațională…