Be Joelle everyday!

Abonează-te la newsletter-ul Joelle Magazine:

BE JOELLE EVERYDAY! Your magazine. Your WORLD!

24 de întrebări pe care mi le-am pus de-a lungul vieții (la unele nu am găsit răspuns)

O dată pe an, de ziua noastră de naștere, facem o retrospectivă a vieții noastre, analizăm prin tot ce am trecut, cu bune și cu rele, și privim cu multă emoție și speranță către viitor.

Ca o fire ce, în general, își pune foarte multe întrebări, astăzi am făcut o recapitulare a celor mai importante semne de întrebare pe care mi le-am ridicat de-a lungul vieții. La unele am găsit răspuns, la unele nu.

1. De ce am venit pe lume?

Ca să creez. Să fiu artist, să produc și să lucrez cu sufletul, să mișc inimi, să smulg lacrimi de emoție, să îmi găsesc fericirea în creație. Mi-a luat mult timp să îmi descopăr scopul în această lume, dar, din momentul în care l-am găsit, mi-am dat seama că trebuie să mă dedic trup și suflet lui. Omul care nu își îndeplinește scopul pentru care a venit pe Pământ este un suflet rătăcit, pierdut, care a trăit degeaba.

2. Oare le voi putea face pe toate?

Firește că voi putea. Am putut până acum și m-am autouimit (știu că nu există cuvântul ăsta) de fiecare dată. Acum nu mă mai surprinde – știu că, printr-un program organizat și priorități bine conturate, voi putea face absolut tot ce îmi propun. Tot.

3. Merit să fiu fericită?

Normal că merit. Nu am greșit nimănui ca să nu merit. Și, până la urmă, ce om e în măsură să decidă dacă merită cineva să fie fericit sau nu? Cu toții primim, până la urmă, ceea ce merităm. Iar eu sunt fericită.

4. Oare sunt chiar atât de bună în ceea ce fac?

După ani de zile în care m-am luptat cu lipsa de încredere în mine, cu îndoielile și cu gândurile că nu sunt suficient de bună, am realizat nivelul real la care sunt. Acesta este un conglomerat de talent, multă muncă și perseverență, pe care mă străduiesc să îl îmbunătățesc permanent. Iar rezultatele muncii mele îmi arată că da, chiar sunt foarte bună în ceea ce fac.

5. Voi muri curând?

Nu, pentru că încă nu mi-am îndeplinit scopul pe Pământ. Părăsim această lume când ne-am îndeplinit misiunea.

6. De ce pleacă dintre noi oamenii buni, mult prea devreme?

Răspunsul la această întrebare mi l-a dat mama, atunci când a murit bunica mea, un suflet de aur, milos, care s-a dedicat întotdeauna oamenilor până la sacrificiu și care nu a rănit nici măcar o muscă: „Dumnezeu are nevoie de astfel de suflete lângă El, acolo sus.”

7. De ce să faci rău unui om sau unui animal?

La această întrebare nu am răspuns. Ura și invidia sunt singurele două sentimente din această lume despre care nu știu nimic, pentru că nu le-am simțit niciodată. Nu pot pricepe motivul pentru care să fac rău cuiva, indiferent dacă m-a rănit sau nu, cu atât mai mult dacă mi-a făcut bine. Și cu atât mai puțin, să rănesc un animal, care este un suflet mult mai curat decât cel uman și care chiar nu mi-a greșit cu nimic. Nu știu dacă voi afla vreodată răspunsul la această întrebare.

8. Dumnezeu are muzică în Rai?

Va suna macabru, dar dacă are, abia aștept să mor să aud cum sună.

9. Dacă ajung în Rai și mă întâlnesc cu cei dragi, cu ce vârstă vor fi întruchipați?

Și asta voi afla, cel mai probabil, după ce mor.

10. Există viață în afara Terrei?

Pe de o parte, mă gândesc la faptul că, într-un spațiu cosmic infinit, nu se poate să fim singura planețică unde se găsește viață – ar fi o risipă de spațiu și planete și praf de stele. Pe de altă parte, dacă ar fi existat alte forme de viață, nu am fi aflat de ele până acum? Sau nu sunt destul de avansate încât să ne contacteze? Poate sunt cum era la noi era dinozaurilor? Sau poate sunt prea departe ca să ajungă la noi? Dacă există alte forme de viață, arată ca ale noastre, sau sunt altfel? De ce ar fi verzi extratereștrii și nu albaștri, sau umani, ca noi? Hopa, de aici s-au născut alte șase întrebări.

11. De ce nu există femei mecanic auto?

Sau bărbați cosmeticiene? Eu, una, nu am întâlnit așa ceva și mă gândesc la faptul că, undeva, în lumea asta, există femei suficient de pasionate de mașini încât să vrea să schimbe bujii și să-și murdărească mâinile de ulei de motor, dar și bărbați pasionați de a pensa sprâncene și epila picioare cu ceară.

12. Oare voi reuși?

Normal că voi reuși. Totul ține de mine și doar de mine. Dacă sunt constantă, perseverentă, determinată și muncitoare (ceea ce sunt), nu am niciun motiv să nu reușesc. Și oricine ar încerca să îmi dovedească opusul, este invitat să iasă pe ușă și să nu se mai întoarcă.

13. De ce nu arăt și eu așa?

Pentru că nu am de ce să arăt ca un model Victoria’s Secret, sau Beyoncé, sau colega cu 10 kg mai slabă ca mine și cu picioare mai lungi. Nici ele nu arată ca mine. Eu sunt perfectă arătând ca mine, cu înălțimea mea, și piciorul meu mic cu mărimea 34 la pantof, cu alunița mea din colțul gurii și mânuțele mici cu degete scurte. Așa că, dacă muncesc să-mi îmbunătățesc fizicul, o fac pentru a fi cea mai bună versiune a mea, nu pentru a arăta ca X, Y, Z.

14. Când se va întâmpla X lucru?

La momentul potrivit. Ani de zile mi-am făcut griji în legătură cu lucruri pe care le așteptam și-mi doream să sosească mai repede. Și mi-am dat seama că, oricât aș încerca să grăbesc procesul, lucrurile se vor întâmpla atunci când trebuie, când sunt pregătită și când este propice să se întâmple. De atunci, nu mă mai grăbesc – nu are rost.

15. Cum o fi să te naști surd/orb?

Mereu m-am întrebat cum e să nu știi vocea mamei, sau cum arată ea, cum arată cerul, marea, florile, cum cântă păsările, cum sună muzica. Plâng doar gândindu-mă la asta și îmi pare incredibil de rău pentru acei oameni. Sper doar ca, pe lumea cealaltă, să aibă parte de o compensație din plin.

16. De ce oamenii răi au tot ce își doresc, iar cei cu suflet bun sunt săraci?

Mersul lucrurilor lume nu e mereu prea corect. Dar apoi mă gândesc la faptul că oamenii săraci cu suflet bun oricum își găsesc fericirea în a dărui, chiar din puținul lor, în a culege o floare, în a sădi un pom, în a ține de mână un copil ce mușcă dintr-o piersică și-și pătează cămașa. Am întâlnit o bătrânică ce urca zilnic pe munte kilometri întregi cu un ditamai sacul în spinare, pentru a ajunge la căbănuța ei din vârful dealului. Și, deși avea doar 300 de lei pensie și trăia de pe o zi pe alta cu un soț și un fiu bolnavi, îi era milă de cei din Moldova care nu au nici măcar curent electric și mă invita vara la ea în curte să mănânc vișine. Avea un zâmbet sincer, cald și liniștit.

Aceasta e adevărata fericire, și-mi dau seama că mulți oameni bogați cu sufletul gol, care au călcat peste alții pentru a obține avantaje materiale, oricum nu sunt fericiți. Și toți primim ceea ce merităm, mai devreme sau mai târziu.

17. E ceva în neregulă cu mine?

Nu este absolut nimic în neregulă cu mine. Nu sunt o ciudată pentru că nu am aceleași plăceri ca ceilalți, nu sunt o ciudată pentru că îmi place să ies în oraș singură, nu sunt o ciudată pentru că îmi place să mă izolez, să citesc, să cânt sau să pictez. Nici dacă aș avea un ochi sau un braț lipsă sau 60 de kg în plus, nu ar fi absolut nimic în neregulă cu mine. Sunt perfectă exact așa cum sunt și oricum altfel aș fi.

18. Sunt egoistă dacă îmi doresc timp pentru mine?

Nu sunt deloc egoistă. Dacă nu mă iubesc eu, nu o va face nimeni. Dacă nu am eu grijă de mine, nu o va face nimeni. Nu mă pot oferi cu totul doar altora, uitând și de dorințele mele, pentru că voi ajunge într-un punct al vieții în care mă voi întreba pentru ce am trăit. Merit timp pentru mine, merit timp să fiu singură, merit timp să fiu fericită.

19. De ce plătim, uneori, pentru păcatele strămoșilor?

Aceasta e o întrebare la care nu găsesc răspuns. Nu văd de ce am plăti pentru ceea ce au făcut alții, dar, până la urmă, noi plătim încă de la geneza Pământului pentru păcatul lui Adam și al Evei.

20. Oare ai mei sunt mândri de mine?

Da. Acum sunt convinsă că da.

21. De ce mi-ar păsa ce cred alții despre mine?

Dacă mi-aș ghida viața numai după ce cred și spun ceilalți, aș înnebuni cu siguranță – câte minți, atâtea păreri. Nu îi voi putea mulțumi niciodată pe toți, așa că este cel mai bine să fac așa cum consider, așa cum voi fi fericită și mulțumită.

22. De ce nu există meritocrație peste tot în lume?

Oamenii sunt născuți în tot felul de medii – unii muncesc ani de zile pentru a obține salariul mediu pe economie, în vreme ce alții deschid portofelul și ajung directori de instituții. Acest lucru m-a dezamăgit și înfuriat întotdeauna și mi-aș dori să se termine. Aș vrea ca fiecare să ajungă într-un loc doar prin propriile lui forțe, nu prin sprijinul lui mami, tati, iuby, unchiul, portofelul, amantul, etc.

23. De ce există războaie?

Nu am putut niciodată să înțeleg de ce mor MILIOANE de oameni pentru conflictul dintre 2-3 lideri de stat. Dar omorâți-vă, fraților, între voi, nu ucideți oameni nevinovați, care nu v-au greșit cu nimic! Aparent, e mai simplu să comanzi dintr-un fotoliu confortabil și să privești exploziile de la geam, în timp ce alții își dau sufletul pentru interesul vostru cretin, pentru dorința avidă și inutilă de putere și pentru foamea nepotolită de teritorii. Alții, pe care îi așteaptă acasă o soție iubitoare, un copil de 6 ani, care privește pe geam cu ursulețul în mână, iar tati nu mai vine. În cazul acestor oameni, m-am întrebat mereu cum pot dormi noaptea.

24. Sunt un om bun?

Nu există om exclusiv bun, precum nu există om exclusiv rău, că doar nu suntem personaje plate de basm. Suntem firi complexe, cu o mulțime de trăsături dintre cele mai diverse. Însă, dacă fac o balanță și iau în considerare faptul că nu pot simți ură, că nu pot face rău unui om sau unui animal, că mi se rupe sufletul de milă când văd o bătrânică ce vinde trei legături de mărar la colțul străzii, un copil care învață la lumânare, un animăluț șchiop și părăsit, că ajut pe oricine, cum pot, cu orice prilej, cred că sunt un om bun. Așa cred eu.

Sunt convinsă că, până la sfârșitul vieții, îmi voi mai pune o mulțime de întrebări. Însă, până la urmă, acesta este farmecul existenței noastre – să căutăm mereu răspunsuri, să încercăm să învățăm zilnic, să fim într-o continuă descoperire. Altfel, sufletul nostru moare înainte să ne moară trupul.

Foto: pexels.com

1 /
    lecții de viață, întrebări, răspunsuri, cugetări, aniversare lecții de viață, întrebări, răspunsuri, cugetări, aniversare lecții de viață, întrebări, răspunsuri, cugetări, aniversare lecții de viață, întrebări, răspunsuri, cugetări, aniversare lecții de viață, întrebări, răspunsuri, cugetări, aniversare lecții de viață, întrebări, răspunsuri, cugetări, aniversare lecții de viață, întrebări, răspunsuri, cugetări, aniversare lecții de viață, întrebări, răspunsuri, cugetări, aniversare lecții de viață, întrebări, răspunsuri, cugetări, aniversare

Ţi-a plăcut acest articol?

Fii alături de noi, dă LIKE paginii JoelleMagazine de Facebook!

20 de lucruri despre José Mujica, cel mai sărac…
6 lucruri aparent mărunte, pe care ar trebui să…