BE JOELLE EVERYDAY! Your magazine. Your WORLD!

Interviu Oana Boancă: Sportul în timpul pandemiei a fost o lecție pe care nu o voi uita niciodată!

Oana Boancă: sensibilă și firavă, poartă pe umeri o putere inimaginabilă de a motiva oamenii, de a le stârni bucurie în suflet și de a le aminti că viața este doar una și că, așa cum o programezi, tot așa o și trăiești. Pe Oana o cunosc de puțin timp. Nu mă las impresionată ușor de oameni, îi analizez, îi observ și, dacă ceva din pasiunile noastre se intersectează, las loc pentru ca în acel spațiu să se poată dezvolta ceva. Mi-a atras atenția pentru că am zărit în ea “flacăra” ce militează pentru o viață echilibrată și sănătoasă, dorința de a reuși să contribuie la transformarea oamenilor pentru un stil de viață sănătos. Deși are un job într-o corporație, Oana reușește să obțină, adesea în scop caritabil, performanțe sportive de apreciat. Recent, a alergat 140 de kilometri în decurs de 24 de ore în cadrul evenimentului UltraRun for Autism 24 h Smârdan 2021.
JoelleMagazine.Ro este o revistă online care, acum opt ani, a dezvoltat printre paginile sale virtuale o secțiunea dedicată femeilor, numită “Atitudine la feminin”, secțiune care scoate la lumină poveștile femeilor care inspiră și încurajează pe oricine care are potențial de a face ceva, dar care, din varii motive, nu au curajul de a începe. Rubrica este dedicată exclusiv femeilor pentru care poveștile de viață nu trec neobservate, indiferent de domeniul în care și-au propus să activeze, din pasiune ori din alte motive. 
 
Oana mi-a atras atenția prin modul ei clar și ferm de a pune lucrurile în mișcare și mi-am propus să o invit să ne povestească puțin despre motivarea, determinarea și mai ales despre consecvența de a rămâne de neclintit în tot ceea ce face
 

Rocsana Ion, JoelleMagazine.Ro: Știu despre tine că ai spus “START” în viața ta sportului numit “RUNNING”. Ce te-a determinat să alegi acest sport? Care este locul unde îți place să alergi, pe asfalt sau pe munte? Câte antrenamente ai în cursul unei săptămânii?

Oana Boancă: Am făcut mult running în adolescență, apoi m-am lovit de viață ca adult și sportul s-a mutat pe un alt loc, mai puțin important. Când am împlinit vârsta de 30 de ani, acel click al crizei de vârstă mi s-a activat exact cum i s-a întâmplat și lui Dean Karnazes, ultramaratonistul american, denumit și cel mai faimos ultramaratonist al lumii. La vârsta de 30 de ani și-a dat seama că viața lui este fără sens, chiar dacă avea o funcție importantă într-o companie de renume cu un salariu motivant și multiple beneficii. El simțea că nu are viață în sânge. După petrecerea sa de zi de naștere, în plină noapte, a început să alerge ușor, în beznă, pe stradă, cu niște simpli adidași și acela a fost doar începutul... începului vieții unui ultramaratonist.

Te va uimi cartea lui Karnazes, călătoria unui om plin de dorință, durere, viață și voința de a-și împinge corpul peste toate limitele fizice și mentale. Karnazes este mentorul meu. Are începutul în alergare exact cum l-am simțit și eu.

Prefer ambele variante de running... și pe trail, și pe asfalt. Pe trail, te încarci cu energie pozitivă din natură. Rămâi uimit de câte peisaje frumoase există în această lume, vezi infinitul naturii în mii de feluri. Pe asfalt, prind mai multă viteză. O sesiune de speed running merge super bine atunci când plouă, cel puțin așa funcționează la mine.  

În rutina mea, încerc să am trei alergări în timpul săptămânii de lucru și, în weekend, să fug la munte, unde aș putea să fac un long run sau hiking. Orice activitate de mișcare este binevenită.

Rocsana Ion, JoelleMagazine.Ro: Care sunt competițiile tale preferate? Cum reușești să gestionezi adrenalina și energia care te copleșesc la fiecare eveniment? Reușești să păstrezi din fiecare până la viitoarele evenimente?

Oana Boancă: Îmi plac competițiile de trail, pe drumuri forestiere, pe platou, pe creste, în plină pădure, pe drumuri de țară, pe drumuri uitate de oameni. Încep în slow motion într-o competiție și, la mine, nivelul de adrenalină crește după ce alerg cel puțin 15 – 20 de km. Atunci simt că sunt în formă maximă, atunci simt că pot mai mult. Ce-i drept, valul de emoții pe care nu-l pot stăpâni îmi dă fiori încă dinainte de start, chiar și cu câteva zile înainte. Nu-mi pot gestiona încă somnul așa cum trebuie, care este punctul principal de refacere pentru o persoană care face sport în mod regulat. Am nopți nedormite din cauza emoțiilor.

Rocsana Ion, JoelleMagazine.Ro: Știm cu toții că nu este ușor să ai un stil de viață sănătos, mai ales atunci când “pofta” de orice devine dominantă. Când ai simțit că este momentul să faci o alegere pentru ca viața ta să se schimbe radical?

Oana Boancă: Din cauza unor probleme de sănătate, am ales să devin vegetariană la vârsta de 24 de ani. Totuși, mănânc pește și lactate. Mi-a modificat foarte mult corpul acest stil de viață. Pot spune că mi-am menținut aceeași greutate de-a lungul anilor, mă simt bine cu mine așa. Am făcut un test de două luni fără pește și lactate, însă cred că nu am trecut de acel prag psihologic și am revenit la regimul vegetarian.

Cred cu tărie că, atunci când trec anii, pe măsură ce înaintăm în vârstă, trebuie să mai renunțăm, cu pași mărunți, la câte ceva ce nu ne se mai așază bine din punct de vedere alimentar. Zahărul nu face bine organismului, laptele nu mai este benefic pentru o persoana adultă, pâinea albă îngreunează sistemul digestiv, plus, limitarea alcoolui ar fi benefică. Depinde numai de noi dacă vrem să trăim sănătoși și în armonie cu noi. Ceea ce hotărâm ține de voința noastră, fără să depindem de alții, fără să dăm vina pe cineva, TU ești cel care hotărăște!

Rocsana Ion, JoelleMagazine.Ro: Sportul, fără o alimentație sănătoasă, nu conduce, de cele mai multe ori, la rezultate frumoase. Altfel spus, trebuie să avem grijă la ce mâncăm, așa cum trebuie să avem grijă cum ne antrenăm. Ce stil alimentar ai ales și cât de greu ți-a fost să îl integrezi în viața ta?

Oana Boancă: Rar auzim de oameni care fac mișcare în mod regulat cu un stil de viață vegetarian. Sunt vegetariană și, la început, mi-a fost foarte greu să împac necesitățile corpului supus la un efort fizic intens, însă nu este imposibil. Trebuie să observi ce îi priește cel mai bine corpului tău.

Recomand cu încredere filmul “The Game Changers”, un film documentar de excepție în care se povestește despre beneficiile alimentației pe bază de plante, beneficii de care se pot bucura și sportivii. Un film revoluționar care te face să înțelegi importanța consumului de proteine, importanța proteinei în antrenamentele de forță. De ce forță? Deoarece “actorii’’ din documentar sunt sportivi de performanță și activitatea lor de zi cu zi presupune foarte mult efort fizic.

Rocsana Ion, JoelleMagazine.Ro: După ce te-ai apucat serios de acest sport, au exista momente care să te “ispitească” să te întorci din drum?

Oana Boancă: Nu au existat momente în care să spun că renunț. Este un stil de viață, nu e performanță. Din clipa în care am început să alerg serios, să am antrenamente regulate, mi-am spus: Wow, asta e ce vreau să fac tot restul vieții mele. Este ceea ce mă ține “în priză” și mă face fericită!

Rocsana Ion, JoelleMagazine.Ro: Ce a reprezentat pentru tine această experiență? Cum se combină sportul cu viața profesională și cea personală?

Oana Boancă: Sportul m-a disciplinat foarte mult, mi-a oferit echilibru în tot ceea ce fac. De multe ori, asociez sportul cu un copil și-mi spun: “să ai grijă de sportul tău preferat așa cum ai avea grijă de copilul tău”. Mi-am luat în serios acel rol și îl aplic în mod plăcut în viața mea. Lucrurile sunt foarte bine delimitate în ceea ce privește viața profesională și cea personală. Viața profesională începe la ora nouă dimineața și se termină la ora șase seara, lăsând loc vieții personale. Sunt foarte organizată. Viața personală presupune viață de familie și sport. Am targeturi clare, cu un program pe care îl urmez în mod constant.

Rocsana Ion, JoelleMagazine.Ro: Ce target ți-ai propus pentru acest sport și care sunt criteriile după care îți alegi echipamentul de antrenament?

Oana Boancă: Targetul meu este să am constanță în alergare și să fac totul cu cap, să nu mă accidentez. Chiar dacă sunt plecată în vacanță, încerc să găsesc locuri în zonă unde aș putea sa fac mișcare și să pot să alerg. Nu stau nici măcar în vacanță, nu-mi acord acest lux pentru că este un stil de viață și, dacă mă opresc, mă demoralizează.

Mi-au trebuit ani de zile să înțeleg cum este cu echipamentul sportiv. Dacă acum patru ani alergam cu un tricou din bumbac, primul găsit în dulap, azi alerg cu un tricou special conceput pentru running, din microfibră, cu un material moale și ventilat. Un pantof de asfalt nu o să meargă deloc pe un teren de trail - sunt două tipuri de pantofi diferite. Sunt multe detalii de care trebuie să ții cont să-ți fie bine. Ce-i drept pentru un echipament eficient îți trebuie și un budget consistent. Am unele branduri de sport care îmi plac și m-am obișnuit cu ele, de exemplu: pantofi de asfalt Hoka, pantofi de trail La Sportiva, îmbrăcăminte Nike, Decathlon și CompresSport.

Rocsana Ion, JoelleMagazine.Ro: Cum ai depășit partea de început a pandemiei de coronavirus și care au fost metodele prin care ai reușit să rămâi fidelă antrenamentelor zilnice?

Oana Boancă: Pentru mine a fost cam așa: de la dezamăgire la reușită, sportul în timpul pandemiei a fost o lecție pe care nu o voi uita niciodată.

Când mi-am dat seama cu adevărat ce o să însemne nebunia asta cu statul în casă, creierul mi s-a întunecat și mi-am dat seama că lipsa alergării mă va demoraliza complet. Cunoașteți cele cinci etape ale acceptării? Negarea, furia, negocierea, depresia și acceptarea - well, am trecut prin toate acestea și apoi am acționat.

Deși începusem să accept situația, încercam să găsesc și ceva soluții pentru o perioadă mai lungă de timp, pentru că lucrurile păreau că o să dureze ceva.

În acea perioadă, a fost foarte important să nu-mi pierd speranța. Pe moment, îmi pierdusem controlul, echilibrul, poate devenisem puțin panicată și apoi am realizat că nu făceam bine ce făceam, pentru că urma să fac totul în interiorul casei, să împart casa în mai multe părți, fiecare parte urmând să reprezinte: serviciu, restaurant, cinema, sport, odihnă.

Mi-am dat seama, în acel moment, că este musai să fii bine cu tine atât fizic, cât și mental.

Pentru o scurtă perioadă, am alergat în casă, prin video call cu prietenii mei alergători și apoi mi-am dat seama că nu este același lucru. M-am lovit de vreo câteva ori în cotul de la mâna stângă din cauza peretului și în piciorul drept din cauza mobilei din bucătărie.

Inițial m-am gândit la o bandă de alergare, dar era mult prea scumpă pentru una eficientă și, oricum, aveam puțin loc în casă. Până la urmă am spus pas.

Totuși, organismul își cerea dreptul la efort intens și susținut. Dată fiind situația, mi-am improvizat un loc de făcut activități fizice în casă. Mi-am achiziționat o saltea și gantere mici, am dat mobila la o parte, făcând astfel un loc dedicat antrenamentelor și așa a început totul.

Ce contează? Dacă ai voință și îți dorești cu adevărat, găsești soluții.

Am încercat să urmăresc aproape în fiecare zi, pe YouTube, sesiuni de workout cu Pamela Reif, Chloe Ting sau SELF. Găsești o grămadă de filmulețe care să te ajute să-ți lucrezi diferite părți ale corpului. Am început de la zero, curioasă să pornesc în necunoscut, așa cum am făcut și în alergare, step by step.

Am învățat cum trebuie să lucrezi fiecare grupă musculară, cum se numește fiecare exercițiu, ce pași trebuie urmați într-o sesiune de workout.

Mi-am luat notițe și am fost consecvență și, evident, bucuria de la finalul unei sesiuni a fost, de fiecare dată, divină, fără cuvinte. That's the spirit, baby!!

La un moment dat, Alex, un bun prieten și coleg de birou, mi-a dat o idee... și anume să fac un program de workout pentru colegii noștri din companie, de două ori pe săptămână. Ideea m-a cam înspăimântat, însă era mai important să încerc să-mi ajut colegii. Atunci când ajut oameni, atunci când pot oferi ceva bun, privesc altfel lucrurile și nu îmi mai pare atât de greu. Ajutând pe alții să-și îndeplinească visurile, mă ajut și pe mine.

În prezent, îmi susțin online în continuare colegii de muncă prin sesiunile de workout, o ajut pe sora mea cu nepoții și îmi susțin prietenii apropiați. Am reînceput să alerg ușor maxim 10K și-mi dau seama că rezistența nu mai este ca înainte, însă eram convinsă că o să ajung acolo unde îmi doresc.

Lucrează pentru tine, la tine, chiar și în această perioadă grea care te apasă și menține ritmul, stay consistent, stay focused. La un moment dat, îți vei mulțumi că ai căutat soluții atunci când erai disperat. Faceți sport, oameni buni, it's the way of your life, for your soul and for your body.

Rocsana Ion, JoelleMagazine.Ro: Dacă cumva ți-ai așeza în ordine cronologică evenimentele trăite până în prezent, la ce ai renunța sau ce ai adauga pentru ca tabloul “Oana Boanca” să fie perfect?

Oana Boancă: Mi-aș fi dorit să nu fi renunțat la sport după adolescență și să călătoresc mai mult. Am luat prea în serios începutul de drum în carieră, dar acum recuperez, mă bucur mai mult de viață!

Rocsana Ion, JoelleMagazine.Ro: Cum definești într-o singură frază, bucuria de a trăi?

Oana Boancă: Bruce Lee a spus bine: “If you always put a limit on everything you do, physical or anything else it will spread into your work and into your life, there are no limits, there are only plateaus, and you must not stay there, you must go beyond them”.

Rocsana Ion, JoelleMagazine.Ro: Un gând de final pentru comunitatea JoelleMagazine.ro…

Oana Boancă: Toți avem probleme, toți avem task-uri de rezolvat, toți avem griji, toți avem zile mai puțin reușite, toți am avem responsabilități și familie, cu toții nu avem timp… but you know what?! Nu toți trăiesc doar cu speranță, cei care trăiesc ACȚIONEAZĂ!

Rocsana Ion, JoelleMagazine.Ro: Oana, Îți mulțumesc frumos pentru timpul acordat. Spor(T) în continuare!

Oana Boancă: Și eu mulțumesc din suflet.

 

Quick  quiz:

Nume: Oana Andreea Boancă.
Sursa mea de inspirație o reprezintă: Oamenii care au reușit în viață de la zero, fără să depindă de nimeni.
Nu plec din casă fără: Ceasul Garmin.
Destinația mea preferată este: La munte.
Un film pe care îl recomand oricui cu drag: Sub soarele Toscanei.
Ultima carte citită: Încă trag de două cărți, de câteva luni. Sper că le voi termina în viitorul apropiat: Atomic Habits, de James Clear și Gândește ca un călugar, de Jay Shetty. Recomand din tot sufletul prima carte al lui Dean Karnazes – Ultramarathon man.
Mâncarea mea preferată este: Cartofii prăjiți. :) 
Momentul preferat al zilei: Seara.
Când am timp liber prefer să: Fac sport.
Consider că motorul vieții este accelerat de: Mișcare.

 

Ţi-a plăcut acest articol?

Fii alături de noi, dă LIKE paginii JoelleMagazine de Facebook!

Miruna-Anca Sandu, designer: „Nu aș purta niciodată…
Inashan, artist: “Nebunii cu adevărat periculoși…