Multitasking-ul: calitate sau defect?

scris de Eliza Nirlu, 05/08/2016 vezi detalii despre editor >

Ni se întâmplă să vedem adesea oameni mergând pe stradă, privind în același timp la ecranul telefonului, părând să ignore ceea ce se petrece în jurul lor, dar, reușind, în același timp, să nu se abată din direcția spre care se îndreaptă. Suntem înclinați să numim aceste acțiuni multitasking? Mulți dintre noi obișnuiesc să includă în CV multitasking-ul pe lista abilităților care ar putea impresiona angajatorul. Pe lângă capacitatea de a lucra sub presiune, multitasking-ul este poate una dintre calitățile cele mai importante pe care un potențial angajat trebuie să le posede, în așa fel încât să aibă o productivitate ridicată și să dea randament la cote maxime. Dar este această calitate una reală? Și dacă da, ce influență are asupra creierului?

Lasă un comentariu

Ultimele cercetări în domeniu demonstrează faptul că a rezolva mai multe sarcini în același timp dăunează creierului și nu îi dezvoltă capacitățile, cum obișnuiam să știm până de curând.

Neurologii afirmă că multitasking-ul nu este o calitate înnăscută a creierului, acesta nefiind programat genetic să rezolve mai multe probleme simultan: “Când oamenii cred că fac multitasking, de fapt, doar trec de la o sarcină la alta foarte rapid. Și aceasta are loc de fiecare dată cu prețul unei pierderi cognitive”, afirmă dr. Earl Miller, om de știință în probleme de neurologie la Massachussets Institute of Technology.

Nu suntem programați pentru asta...

A trece de la o sarcină la alta nu este un obicei foarte sănătos pentru creier. Deși hormonul dopamină al “recompensei” este eliberat în momentul în care ducem la bun sfârșit o sarcină minoră (cum ar fi trimiterea unui e-mail sau a unui mesaj text), creierul favorizează crearea unei spirale în care tentația de a alterna rapid între sarcini se manifestă frecvent. Astfel, avem impresia că am muncit foarte mult, deși, în realitate, este vorba doar despre câteva e-mailuri, SMS-uri sau verificări ale contului de Facebook/Twitter/Instagram. Acest gen de spirală se numește dependență neurologică, pe care rețelele de socializare o potențează pe parcursul unei zile.

Multitasking-ul afectează eficiența și reduce din calitatea muncii, îngreunând capacitatea creierului de a organiza sarcinile. Un studiu efectuat de Universitatea din Londra a demonstrat că persoanele care făceau multitasking în timp ce aveau sarcini cognitive de efectuat au suferit o cădere semnificativă în nivelul coeficientului de inteligență. De fapt, scăderile de IQ pe care le provoacă acest tip de comportament sunt similare cu cele provocate de o noapte de nesomn, sau cele pe care le suferă fumătorii de marijuana.

Suntem mai stresați?

În plus, creșterea nivelului de cortizol, hormonul stresului, este asociată cu multitasking-ul. A cere creierului să oscileze în mod constant între sarcini crește nivelul de stres și ne obosește, făcându-ne să ne simțim extenuați mintal, deși, poate, ziua de lucru abia a început.

Factorul care stimulează haosul multitasking-ului? Inboxul. E-mailul este problematic, iar SMS-ul este și mai rău, pentru că dă senzația de urgență, cerându-i creierul să verifice mult mai des. Atenția ne este distrasă în mod constant de acest flux continuu de e-mailuri și mesaje, alerta rămânând aprinsă în creier permanent, împiedicându-ne să efectuăm sarcinile în mod eficient. În plus, de fiecare dată când creierul nostru aprinde “beculețul” de alarmă în legătură cu mesajele sau e-mailurile, suntem expuși riscului unei căderi cu 10 puncte în coeficientul de inteligență!

Ce e de făcut?

Putem împiedica distrugerea creierului prin organizarea unui program de verificat e-mailurile. De asemenea, a opri notificările și alertele pentru mesaje și aplicații pe telefon este o idee bună, obligându-ne, în același timp să ne organizăm un program și pentru a verifica telefonul.

Într-o eră în care smartphone-urile înlocuiesc cu succes orice calculator, făcând prezența acestuia în viețile oamenilor din ce în ce mai scăzută, iminența multitasking-ului este tot mai crescută. Primim câte o alertă pentru fiecare eveniment mărunt care are loc în on-line, distrăgând creierul de la activitatea principală pe care trebuie să o desfășoare la momentul respectiv. Un studiu efectuat de Institutul Global McKinsey arată că angajații petrec 28% din timpul de lucru dintr-o săptămână verificându-și e-mailurile!

Concluzia? Multitasking-ul nu este neapărat o calitate de dorit în CV, ci, mai degrabă, un obicei prost care dăunează creierului și care trebuie eradicat. Cu o organizare mai riguroasă, cu puțină voință și, realizând că orice e-mail, mesaj text sau notificare pe Facebook nu necesită o rezolvare imediată, ne vom putea proteja integritatea mintală, menținându-ne creierul, de care avem atâta nevoie, sănătos pentru mult mai mult timp.